Skip to content Skip to left sidebar Skip to footer

Obiective turistice

Biserica de lemn Sf. Voievozi (sec. XVIII), comuna Nistorești

Biserica „Sfinţii Voievozi” din Vetreşti, comuna Nistorești, este o construcţie originală prin formă, fiind prima biserică din lucrarea noastră, în care spaţiul este împărţit în formă de cruce, cu latura de nord egală cu cea de sud şi latura de est egală cu cea de vest. Altminteri biserica se înscrie în stilul bisericilor de lemn din Vrancea istorică a sfârşitului veacului XVIII, prin tehnica folosită la îmbinarea bârnelor, prin elementele de construcţie, prin adosarea unui pridvor pe partea de sud şi utilizarea simbolurilor, respectiv brâul median – funia care simbolizează infinitul lui Brâncuşi – a încheierii bârnelor cu omniprezenta „coadă de rândunică” şi a retezării bârnelor în trepte la capete.

Muntele Goru

Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin Legea Nr.5 din 6 martie 2000 (privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național – Secțiunea a III-a – zone protejate) și este o zonă montană a Subcarpaților de Curbură, inclusă în Parcul Natural Putna – Vrancea, reprezentând versantul vestic al Muntelui Goru, ce include și bazinele hidrgrafice ale pâraielor Rozelor (afluent de stânga al râului Goru), Cotit și Afinișu.

Aria naturală dispune de mai multe tipuri de habitate (păduri boreale, pajiști alpine, asociații de jnepenișuri, asociații de ienuperi, asociații vegetale de stâncărie, asociații de arbusti cu specii de merișor și afin, asociații ierboase, cursuri de ape) ce adăpostesc o mare varietate de floră și faună specifică Subcarpaților de Curbură.

Situl „Căldările Zăbalei”

Aria naturală fost declarată sit de importanță comunitară prin Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România).

Situl „Căldările Zăbalei” se întinde pe o suprafață de 375 hectare și include aria protejată Căldările Zăbalei – Zârna Mică – Răoaza (350 ha), rezervație naturală de tip floristic, faunistic, higrogeomorfologic și peisagistic.

Șindrilița (sit SCI)

Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România)[5] și se întinde pe o suprafață de 858 hectare.

Situl reprezintă o zonă montană (încadrată în bioregiunea alpină a Munților Vrancei, unitate de relief a Carpaților de Curbură ce aparțin lanțului muntos al Carpaților Orientali) cu pajiști naturale, stepe, râuri, păduri de foioase și păduri în amestec; ce adăpostește floră (măcrișul iepurelui – Oxalis acetosella, mur – Rubus hirtus) și faună diversă și conservă habitate naturale de tip: Fânețe montane, Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum și Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montană (Vaccinio-Piceetea).

Ultima actualizare: 19:07 | 25.10.2024

Sari la conținut